Ce hrana consumam?
Ce hrana consumam?
De ce această întrebare? Pentru că întreaga lume suferă de o mulţime de
boli. Cercetări recente au arătat că exact calitatea nutrienţilor cu care
ne hrănim determină calitatea vieţii noastre. Ştim cu toţii că motoarele merg
bine sau prost în funcţie de calitatea combustibilului folosit. Un
combustibul de calitate proasta poate produce chiar uzura prematura a
motorului si depunerea de reziduuri pe caile de evacuare. In mod similar,
alimentele cu care ne hranim pot asugura functionarea optima a
organismului in cazul in care sunt naturale, pure, prelucrate si combinate adecvat. In
caz contrar, alimentele sau se pot dovedi nocive prin consumarea
resurselor organismului in procesul de digestie, depunerea accentuata de toxine in
tesuturi si aparitia bolilor de diverse tipuri. Cu toate acestea, puţini
dintre noi realizează că tocmai calitatea alimentelor determină direct
performanţele noastre fizice, emoţionale şi mentale.
O modalitate radicala de a pune capat introducerii de toxine in organism
si de a-i asigura acestuia o energie debordanta, este renuntarea la consumul
alimentelor prelucrate termic. Aceasta abordare a fost adoptata in ultimii
ani de grupuri largi de oameni aflati in cautarea unei alimentatii cat mai
sanatoase si armonioase. Rezultatele obtinute de acestia sunt deosebit de
incurajatoare.
*Ce trebuie să consumăm: hrană vie sau hrană moartă?*
Modul greşit de gândire în ceea ce priveşte viaţa în general şi hrana în
particular este cauza generală a unor existenţe nefericite, adesea
măcinate de boli.
Iată în acest sens câteva aspecte esenţiale care trebuie remarcate:
• suntem fiinţe biologice (nu tehnologice, fizice sau chimice);
modul de hrănire trebuie să fie cel natural;
• dieta noastră normală este cea frugivoră;
• fructele vii, plantele suculente şi seminţele sunt alimentele
care constituie dieta noastră naturală, normală, foarte delicioasă şi
sănătoasă; “hrană vie pentru oameni vii”;
• folosirea focului pentru prepararea hranei este un act de
distrugere care creează toxine; carnea, seminţele şi cerealele prăjite sau
coapte sunt cancerigene;
• toţi nutrienţii de care avem nevoie se găsesc în fructe, legume
şi seminţe; nu este necesar să omorâm şi să mâncăm animale moarte (cadavre);
• un măr este incomensurabil mai hrănitor decât orice aliment gătit
la foc; alimentaţia simplă nu este deloc plictisitoare ci ne eliberează de
biciul senzaţiilor tari care oboseşte organismul şi-l înbătrâneşte
prematur;
• corpul nostru ştie singur cum să se vindece de boli, noi trebuie
doar să îi permitem acest lucru prin hrănirea cu sucuri integrale vii (de
fructe sau legume) sau doar cu apă şi să ne odihnim (pentru a-i permite să
elimine toxinele acumulate);
• nu putem să ne însănătoşim dacă continuăm să ne poluăm corpul
cu medicamente de origine chimică şi cu “alimente” moarte;
• imensa majoritate a substanţelor chimice din medicamente este o
adevarată otravă pentru corp şi nu determină însănătoşire reală, ci
doar forţează organismul să se comporte într-un anume fel pentru ca simptomele
bolii să nu se mai manifeste vizibil (dar boala continuă să “lucreze”
nevăzută);
• nu există soluţii instantanee sau scurtături pentru
însănătoşire; doar corpul însuşi poate să-şi facă singur ordine în “ograda” sa, iar
pentru asta are nevoie de o hrană curată, fără toxine, şi de condiţii propice;
• bolile nu sunt inevitabile; ne înbolnăvim atunci când continuăm
să ne otrăvim cu toxine şi stresăm corpul şi mintea;
• nimeni nu trebuie să se teamă sau să intre în panică atunci când
se înbolnăveşte; boala este modul natural şi normal prin care corpul ne
semnalează că trebuie să-l lăsăm să elimine toxinele până nu este prea
târziu;
• sănătatea perfectă şi o viaţă fericită sunt drepturile noastre
dobândite la naştere, şi le putem asigura în fiecare zi printr-o hrană vie
şi fără toxine;
*Care e problema cu mâncarea gătită?*
Aproape toată lumea are carii dentare, vedere slabă care necesită
ochelari, se înbolnăveşte de gripă sau alte boli. Gătitul alimentelor este un proces
care distruge hrana din momentul în care se foloseşte căldura. Cu mult
înainte de a apare arsura binecunoscută, valorile hrănitoare ale
alimentului sunt distruse datorită încălzirii. Orice hrană vie devine moartă
(definitiv) odată cu expunerea la căldură.
Proteinele încep să se “strangă”, să se coaguleze sau să se delamineze
(îşi pierd structura care le menţinea forma) aşa cum se poate vedea de către
oricine care găteşte brânzeturi sau ouă. La temperaturile obişnuite de
gătire, ele sunt complet jefuite de orice nutrienţi.
Proteinele gătite intră în putrefacţie rapidă (datorită bacteriilor)
odată ajunse în tractul digestiv şi dau naştere unor otrăvuri periculoase ca
ptomaina, leucomaina, mercaptanii, amoniacul, sulfura de hidrogen,
putrescina, cadaverina şi multe altele. Toate acestea sunt absorbite în
sânge şi cauzează numeroase boli.
Gătitul face ca hrana să devină toxică. Toxicitatea este confirmată de
dublarea (uneori triplarea) celulelor albe din sânge imediat după ce
începe asimilarea hranei gătite. Celulele albe reprezintă unul dintre
componentele sistemului imunitar şi acţionează pentru a izola toxinele, dar nu
întotdeauna reuşesc…
Sute de cercetări amintite în cartea “Dietă, nutriţie şi cancer” editată
de Consiliul Naţional de Cercetare al Academiei Naţionale de Ştiinţă din
S.U.A. demonstrează că toate procesele de gătire ce folosesc încălzirea hranei
generează rapid substanţe mutagene şi cancerigene care ajung apoi în
corpul uman.
Vitaminele sunt distruse cel mai uşor de caldură. Mineralele îşi pierd
imediat contextul organic (viu) şi se întorc în starea moartă, inactivă.
Într-o astfel de stare ele sunt inutilizabile de către organism care le
aruncă ca pe nişte deşeuri inutile. Mineralele anorganice sunt foarte
toxice. Iodul, de exemplu, este un nutrient esenţial, cu condiţia ca să
fie într-o formă biologică vie. În starea sa anorganică, chimic pură,
afecteaza craniul şi oasele. Fierul, în starea sa anorganică, cauzează hepatită şi
hemocromatoză.
Grăsimile încălzite sunt periculoase pentru că au în componenţa lor
acroleine, radicali liberi şi alte substanţe mutagene şi cancerigene,
conform lucrării amintite mai sus.
Hrana gătită nu numai că necesită un timp mult mai îndelungat de digestie
(consumând astfel enorm din energia organismului), dar de multe ori este
indigestă ca în cazul proteinelor încălzite. Mâncarea gătită fermentează
foarte repede şi intră în putrefacţie odată ajunsă în intestine, în timp
ce hrana vie este aproape în totalitate absorbită înainte ca fermenţii
bacterieni să înceapă procesul de putrefacţie.
Aceasta a fost evidenţiată de faptul că omul care se hrăneşte cu mâncare
gătită are aproximativ 1 kg de bacterii intestinale, iar cel care
foloseşte exclusiv hrana vie are de câteva ori mai puţine. Aproape 20% din fecalele
celor hrăniţi cu alimente gătite reprezintă bacterii moarte, în timp ce
hrana vie face ca acest procent să fie uluitor de mic.
Dacă fierbeţi sau coaceţi un cartof şi-l puneţi apoi alături de unul viu
(întreg), acesta din urmă va fi neschimbat câteva săptămâni după care va
începe chiar să încolţească, în timp ce cartoful gătit va fermenta în
doar două zile. Asta vă poate da o idee despre ceea ce se întâmplă cu mâncarea
gătită ajunsă în intestine unde timpul de două zile necesar putrefacţiei
în aer liber este aici redus la numai două ore.
Dacă nu v-am convins până acum despre ce se întâmplă în intestin cu
mâncarea gătită, nu-mi rămâne decât să vă întreb sincer: aţi vomitat vreodată?
Hrana moartă aduce boală şi apropie foarte mult momentul morţii.
Mesaj preluat de pe grupul de discutii “Planeta Painii”, al Asociatiei ELTA Universitate
